The land of creatures [privat]

Zâmbi,degetele lor fiind în continuare încleştate. S-a îndepărtat şi ea,privindu-l. Ar fi timpul să se prezinte,nu? Cam da. Îl privea în ochi,şi abea atunci observă cât de frumoşi sunt.
-Ţi-am zis că încep să-mi placă vampirii din ce în ce mai mult.Oh da,de acum,îi ador.Sau...doar pe unul dintre ei.Chicoti scurt,făcând o pauză.Oricum,nici nu m-am prezentat.Sunt Sammy...! Ei,ăsta e un pseudonim.De fapt,mă numesc DaSom.

- Pai pe vampirul care banuiesc ca-l placi, il cheama Yunho si e chiar numele! i-am zis razand fetei.
- Oricum esti primul muritor si in partea mea ce mi-a trezit atata interes, curiozitate si o dorinta urgenta de-a te proteja.
Am realizat apoi ca nu mai era nici un zgomot pe langa vocile noastre, in apartament.
- Locuiesti singura, Sammy?

Yunho...repetă numele în gând,văzând că e simplu de pronunţat,dar,îi va spune Yun'. Când auzi că era prima muritoare care i-a trezit interesul,zâmbi larg,strângându-i mai tare mâna.
-Da,locuiesc singură. De ce?Vrei să-mi ţii companie? Râse scurt şi din bucătărie se auzi un pahar spărgându-se.S-a întors rapid,dar ţinându-l în continuare de mână pe băiat.
-Probabil vântul îşi face apariţia în bucătărie...Probabil!

- Nici nu ai idee de cat as vrea sa iti tin! am raspuns rapid la intrebare, uitand chiar sa mai gandesc si m-am dus cu coada ochiului inspre bucatarie de unde s-a auzit sunetul de pahar.
- Sau probabil mai locuiesti cu cineva, asa-i? Sau un alt probabil: ai un vizitator... nocturn "desi nu simt prezenta unui seaman"

Lovi cu piciorul în podea,micşorându-şi ochii şi privindu-l.
-La naiba!Am zis că locuiesc singură...Nu mai stau cu nimeni. Uh.Oricuuum,eu mă duc să controlez. Adică,vii cu mine,spuse şi îl trase de mână îndreptându-se spre bucătărie. Nu era nimic,doar fereastra deschisă. S-a dus şi a închis-o,apoi reveni la el,dar fereastra se deschise din nou.
-Hmm,ciudat.

Ajuns in bucatarie mi-am dat privirea inspre fereastra, observandu-i felul ciudat de balans, Am zambit usor, realizand ca nu mai era singurul anormal din preajma.
- Se pare ca o fantoma vrea sa te viziteze... am zis dandu-mi usor atentia catre fata. Dar nu cred ca ii doresti vizita, am dreptate, sau nu?

-Ce?!Fantome?Mneah,nu mi-e frică mie de ele.Nici măcar nu există...Sau,dacă există nu se pun ele cu mine. Nu? Şi dacă vine vreuna,ata ete.Să vină. Nu mi-e frică. Făcu o pauză,şi imediat îl îmbrăţişă pe băiat.
-Mi-e fricăăă !

Am inceput sa rad, aratandu-mi coltii pentru prima data in noaptea aceea.
- De obicei fantomele viziteaza un muritor cand vor sa le comunice un mesaj si au nevoie de ajutorul acestuia, s-ar putea sa-l posedeze pentru ceva timp dar nu dureaza si e din cauza ca in alte creaturi nu pot intra. Sau mai e cazul cand ai facut rau cuiva si nu si-a putut gasi odihna cautand razbunare, dar nu pari deloc genul care sa aibe de-a face cu asta.

-Probabil,dar eu nu vreau să îmi comunice niciun mesaj.Nu mă interesează. Îl privi apoi,observându-i pentru prima dată colţii.Nu putea să zică,că îi este frică,pentru că era sigură că el nu i-ar face nimic. Rămăsese oarecum surprinsă,şi parcă dorea să fie şi ea ca el. Poate nu era cea mai bună idee a ei,dar acum voia să fie ca el.
-Şi,Yun' ! Poţi transforma oamenii în vampiri? Întrebă,lăsând la o parte fantomele şi toate cele.

- Da. Pot! i-am raspuns rapid si sincer, mergand cu pasi repezi pana la geam si revenind la locul meu intr-o clipire a ochilor.
- Dar nu as face-o vreodata. Nu as dori nimanui acest tip de... m-am blocat pe moment, caci nu gaseam cuvantul potrivit ca sa-l zic; viata a fost primul care a trecut prin cap, dar nu caracteriza destul de bine asta. Trai? Aa si a receptionat mesajul. Pot auzi oamneii!

-Uh...am înţeles că eşti bun.Dar dacă o să ajung vreodată să îţi cer,să mă faci vampir?Mă vei face? Sunt sigură că o să-ţi cer asta...O să-mi doresc odată să fiu cu tine pentru totdeauna,şi mna. Făcu botic,privindu-l şi strângându-l uşor de mână.Şi-a lipit corpul de al lui,privindu-l intens în ochi.

Am privit-o pe fata, simtind limba cum mi se stalmaceste in gat la cerere. In nici un caz nu ii doream o viata ca asta, dar mai ales sa i-o ofer eu,
- Sammy....tocmai ca te plac foarte mult! am zis ferindu-mi privirea de intensitatea ei. Nu vreau sa-ti ofer o viata ca asta. Imi poti cere oricand altceva.

A zâmbit la început,chiar dacă nu-i convenea răspunsul. S-a ridicat puţin pe vârfuri,lipindu-şi buzele de ale lui,sărutându-l din nou,şi mângâindu-i obrazul cu mâna liberă.Ştia sigur că îi poate auzi gândurile,aşa că,i-a transmis un fel de mesaj,zicându-i că ar vrea să stea cu el pentru totdeauna,şi zâmbi în sinea sa.

I-am raspuns sarutului, punandu-mi cu grija mana mea peste a ei. In mod ciudat cererea ma bucurase, in partea egoista a sinelui meu, dar pe de alta parte, stiam ca nu va fi lucru bun sau ceva fericire.
- Chiar? zic eu, intrerupand sarutul. De ce ai vrea sa faci asta? Sa turbezi continui dupa dorinta de-a te hrani, sa nu mai poti tine legatura cu nici o fiinta umana, avand o dorinta puternica sa-i ucizi, desi nu stii de unde? De ce ai vrea sa ai o viata nocturna, sa vezi lucruri care pentru noi sunt neplacute, pentru un nou-venit ar fi... mortale? Eu zic sa te gandesti. Crede-ma ca nu mi-ar placea nici mie, nimic mai mult decat sa fiu cu tine intreaga mea vesnicie, dar nu ai facut nimic ca sa meriti asemenea chinuri.

-Uh...Dar,pentru tine aş face orice.Nu-mi pasă dacă o să îmi fac rău,sau o să fac la alţii. Şi de ce să păţeşti doar tu chestiile ăstea,şi explicându-mi prin ce treci?Vreau să văd eu cum e,pe pielea mea.Şi aşa,dacă nu voi fi ca tine,îţi vei bate mai mult capul cu mine,chinuindu-te să mă aperi.Aşa îmi pot avea singură de grijă. A vorbit sincer,poate chiar şi fără să gândească,dar îşi dorea din tot sufletul să fie ca el,să-l înţeleagă.

- Nu vei putea, cel putin nu in primul an. Noi nascuti sunt mult mai vulnerabili, putandu-si sa-si pastreze sufletul uman sunt mai predispusi la accidente. Pe langa asta, daca in transformare devii vampir intreg, sentimentele tale pot disparea...
Am oftat scurt, auzindu-i gandurile, cum ca oricum nu se lasa indiferent de ce as fi zis. Ma simteam destul de puternic sa s-o feresc de-un asemenea trai, dar destul de slab pentru ca o asemenea dorinta vine de la o muritoare ca ea.
- Hmm. Nu te vei razgandi, indiferent de ce zic, asa-i?

" sentimentele tale pot disparea...Ce?De ce?E o porcărie. Nu se poate,sentimentele mele faţă de el nu vor dispărea niciodată. " Făcu botic,gata gata să plângă.
-Ba da. Nu vreau ca sentimentele mele să dispară...Nu ştiam că dacă devii vampir sentimentele dispar. Firar ! Privi într-o parte,muşcându-şi buza. Rămâi cu mine în seara asta? Te rog.Nu mă lăsa singură.M-am săturat să stau singură zilnic.

Am zambit usor, pe de o parte, eram usurat ca nu va deveni vampir, iar pe de cealalta ma rugase sa raman cu ea si cum nici eu nu aveam ce face, chiar nu aveam nimic de pierdut.
- Da, stau cu tine. Stiu cum e sa fii mereu in singuratate... sau aproape mereu! radeam usor. Nu iti este somn? Stiam ca oamenii adorm repede cand se lasa intunericul...

-Eh,ba da. Se uită la ceas,şi observa că era trecut de miezul nopţii.Aşa repede a trecut timpul?Wow. Mă duc să mă schimb în pijamale,vin repede,spuse şi îi dădu un scurt pupic pe obraz.Şi-a luat din dulap pijamalele ei cu ursuleţi,mai explicit un maieu şi nişte pantaloni scurţi. Cânt intră în baie,pe fereastra din încăpere veni şi pisica ei,Flaffy,gri. S-a schimbat repede,luând pisica în braţe şi ieşi din baie,ducându-se la Yunho.
-Tu nu dormi,aşa-i ? A şi,fă cunoştinţă cu Flaffy! Spuse fericită,arătând spre pisică.

- Eu nu dorm decat in partea dintre zori si noapte, cand razele sunt prea puternice pentru ca ochii mei sa poate sa indure.
Am privit animalul din bratele fetei, apropindu-ma si mangaind-o usor pe cap.
- Uite cine va sta treaza cu mine. E fata, nu-i asa? am intrebat razand, chiar eram curios de raspuns. Oricum e draguta, din pacate, pentru, stapana o intrece si iti spune o creatura ce adora pisicile.

A zâmbit, dând din cap afirmativ la ultima lui întrebare,lăsând ca pisica să cadă,şi ea îşi încolăci mâinile după gâtul băiatului,privindu-l.
-Un ultim sărut pe ziua de azi,şi gata.Da' mai lung! Să mă satur. Ai auzit? Râse scurt,apoi trecu uşor cu limba peste buzele lui,şi îl sărută.Buzele lui aveau un gust dulceag,şi imediat simţi cum fluturaşii în stomac îşi făcură şi ei apariţia.

- "Ultim zici?!" m-am intrebat, incolacindu-mi si eu bratele in jurul taliei fetei si am tras-o mai aproape de mine, incepand sa-i cercetez pe de-antregul gura, cu ajutorul limbii. Chiar si mie imi placea, nu gaseam motiv ca sa nu-mi placa, nu ca l-as fi cautat prea mult oricum.

Îşi strecură şi ea limba,jucându-se cu a lui şi l-a tras până la pat,lăsându-se pe spate şi trăgându-l deasupra ei.Nu ar face chestia asta,dar cu el era cu totul altceva.Îl săruta şi parcă dorea mai mult,şi mai mult. Nu-şi putea stăpâni dorinţa asta.

Simteam nevoia in mine de a o cunoaste complet, de a dori sa o cercetez, si mult mai multe, iar aceasta nevoie a devenit mai apriga cand m-a asezat deasupra ei si continuam sa o sarut. M-am desprins de cateva ori, doar pentru a reveni la lucrul acela, de cercetarea si desi respiram incet, simteam sangele meu rece cum incepea sa se incalzeasca, m-am oprit, admirand-o pe fata.
- Pai a fost dragut cat a durat...
Stiam ca si asta are consecinte si nu vroiam sa supun la nimic.

-Da. Drăguţ. Adică...foarte foarte foarte drăguţ.A fost extrem de drăguţ,şi dacă mai zic o singură dată 'drăguţ' te mai sărut o dată.Haha. Râse scurt,mângâindu-i obrazul.Ziua asta a avut şi părţi rele,dar şi unele bune.Ba chiar foarte bune.A fost un noroc că a dat peste Yunho,şi nu a mai fost niciodată aşa fericită cum este acum.
-Vei sta cu mine şi mâine?