Those Nights

-Cum asa,honey?Vroiam sa respir aerul tau.
Spune facandu'i cu ochiul si scotandu'si limba intr'o parte, muscandu'si'o incet cu dintii. Ii placea sa se joace cu propria placere, asa ca nu avea de gand sa il lase asa usor pe brunet sa scape. Sari cu grija la gatul lui,strangandu'l dar usor, astfel incat sa nu il sugrume. Adora sa il vada zambind, mai ales sa ii asculte vocea. Era idolul si marea sa iubire.

AM inceput sa rad de jocul lui,prinzandu-i mainile usor cu ale mele
-Ba nu,tu sigur vrei sa ma omori,sa scapi de mine!Te spun eu lui Deka
Si stop.AM pus o expresie serioasa,privind intr-un punct fix,tresarind imediat
-La naiba!Cat e ceasul?Ar fi trebuit sa fi plecat deja!AM incurcat-o...

Dadu negativ din cap, soptindu'i la ureche cuvantul "uituc" apoi afisa un zambet larg:
-Pai ce mai asteptam?
Intreba ridicandu'se si privindu'l insistent pe baiat.De asta ii si placea baiatul. Iii semana atat de mult la caracter, insa parea destul de diferit.Sa numai spunem de fizic. Zambetul lui si culoarea deschisa din ochi il innebuneau, facandu'l pe Mike sa se imbete cu parfumul unei povesti ce parea atat de ireala. Pentru prima oara in viata, se simtea protejat si iubit de cineva, sau cel putin asta credea. Daca era adevarat doar brunetul putea spune

-Imbraca-te repede,nu poti merge asa.Pana atunci eu iti duc bagajul jos,la masina
SPun ridicandu-ma de jos,ajutandu-l di pe baiat sa faca la fel,scuturandu-mi apoi hainele.Ma invarteam in loc ca o oaie capie,nestiind pe unde sa o mai apuc,ce sa fac mai intai:sa-l sun sa-i spun ca voi mai intarzia putin,sa iau bagajul si sa cobor,sau sa-l ajut pe Mike

-Bine!
Dadu pozitiv din cap scotandu'si mai intai din bagaj o pereche de skinny negri, un tricou albastru inchis si un hanorac in dungi. Isi completa imbracamintea cu accesoriile ce pareau a fi perfecte: pentru a doua oara isi lua rosario si cele sase bratari , fiecare avand cate o semnificatie. Isi dase rosario jos observand ca nu se potriva cu pandantivul daruit de baiat. Dadu negativ din cap, imbracandu'se si lasand lantul sa completeze tricoul simplu. Isi lasase hanoracul deschis, luandu'si in picioare conversii si iesi pe usa.

Imediat ce termina Mike sa se imbrace,ii iau bagajul intr-o mana,iar cu cealalta tineam telefonul,apelandu-l pe Deka,care,imediat ce-mi raspunse tipa la mine
D:Unde esti?!!!!!
-Vin imediat,acum plec de la camin si nu mai tipa ca-mi spargi timpanul!
D:Andy,cand vei ajunge aici,am sa te omor!
Si imi inchise
-Doamne,irascibila persoana nu gluma
Spun eu chicotind slab,punand bagajul baiatului in spate,langa al meu

Se simtea oarecum vinovat insa expresia de pe fata nici ca dadea semn de asa ceva.Avea acelasi zambet larg pe chip, dantura sa alba fiind scoasa in evidenta.
-Sunt mai gata ca oricand!
Spune dandu'i un sarut scurt si urcandu'se in masina. Il astepta entuziasmat pe baiat, privind pe geam

-Perfect atunci
Spun inchizand portbagajul,urcand in masina.AM incuiat automat portierele,pornind masina,iar dupa ce am ambalat putin motorul am pornit spre statiune
-Cum te mai simti?
Intreb privindu-l pe pusti cu coada ochiului

Gandurile i se pierduse iar , fiind intrerupte de intrebarea baiatului:
-Mult mai bine !
Exclama, avand aceeasi expresie de copil ademenit cu o bomboana. Zambetul ii acaparase o parte a fetei, lasand impresia de bucurie. Cu toate ca asta emana baiatul, se simtea vinovat. Spera sa nu isi strice relatia cu acel Deka numai pentru el. Tot ce era posibil..
-Auzi? Tu de cand te cunosti cu Deka?

-Pffff grea intrebare.Nici macar nu mai stiu cati ani au trecut de cand imi e prieten,parca il stiu de cand m-am nascut.Cred ca sunt mai bine de 11 ani
Spun eu privind inainte,zambind slab,fiind atent la drum caci mergeam putin cam repede ca sa ajung la timp

-Aha.
Mormai ducandu'si un deget sub barbie. Aveau o relatie destul de stransa daca se cunosteau de atata timp, deci nu trebuia sa isi faca griji.Atatia ani nu putea fi spulberati numai datorita unei intarzieri. Isi duse mana la gura cascand. Ii era destul de smon. Numai dormise de ceva timp, iar cand ii veni somnul a fost nevoit sa se trezeasca datorita celor doi tipi. Ochii conturati cu negru ii acopereau cat de cat cearcanele, nedandu'i voie baiatului sa le observe.

-Sti,daca esti obosit poti dormi astea doua ore cat o sa face,.Iti vor prinde bine
Ii spun zambindu-i cald,ducandu-mi o mana langa obrazul lui,masandu-l cu doua degete.Desii faceam asta,privirea-mi era atintita inainte.Stiam ca Mike trebuia sa fie obosit mai ales dupa atatea lucruri prin care trecuse iar acum trebuia sa oi ia mai usor

Simtindu'i degetele pe obraz isi inchise lent ochii, simtind cum il cuprinde o stare de somnolenta. Nu vroia sa doarma. Isi duse mana pe jumatatea fetei, avand totusi grija sa nu isi intinda creionul. Simtea ca nu apartine acestei lumi, cum fictiunea il ademenea cu diferite placerii ale vietii.
-Nu vreau sa dorm.
Spune hotarat, stramband din buze si incrantandu'se pentru a vedea mai bine conturul perfect al baiatului. Cm putea sa mai viseze, daca el se afla deja intr'unul?

-Nu te mai neglija.Stiu ca nu prea ai apucat sa dormi,am vorbit mai mereu cu Andrew.In plus,doua ore de somn nu-ti vor strica.La statiune o sa fim ocupati,Deka vrea sa te cunoasca mai bine si sunt sigur ca nu te va lasa nici macar o secunda sa respiri.Haide,inchide ochii,pentru mine
Spun intinzandu-ma spre el,sarutandu-l scurt pe frunte caci acum oprisem la un semafor

Isi inchise ochii, simtind cum lumea de poveste vrea sa il recupereze. Oricat se impotrivea nu putea face fata.
-Bine.
Mormai, fiind prins intre cele doua lumi, total opuse una alteia. Nu dupa mult timp, fictiunea isi puse amprenta pe situatie, luandu'l si fara voia lui. Acum dormea, imaginandu'si tot felul de lucruri. De mult numai avuse parte de un somn bine meritat. Problemele interveneau mai tot timpul, nelasandu'le impresia celor din jur ca baiatul are doar saptispe ani.

Vazand ca a dormit,mi-am retras mana,continuand sa conduc,pastrand linistea.As fi avut chef de o tigare mai mult ca orice pe lumea asta insa nici nu ma gandeam sa-mi aprind una.Tineam prea mult la sanatatea baiatului ca sa mai fumez in preajma lui

In scurt timp, iar intervenise trecutul peste visele sale, ruinandu'se orice frumusete ramasa. Chipul sau numai emana bucurie, ci frica de sine. Stia ca el nu era responsabil de moartea parintilor sai, insa daca se apuca mai devreme de lucrurile ilegale poate reusea sa ii salveze.Gandul asta il deranja de mic copil, nelasandu'l niciodata sa traiasca linistit. Se lupta cu propriul trecut, incercand sa revina la ficiunea spulberata de putin timp.Nu stia de ce inca il mai bantuie lucrul asta, fiind greu sa accepte adevarul . Intunericul il inghitea incetul cu incetul, distrugandu'i ratiunea

Priveam ianinte simtind ca baiatului nu-i era bine.Il privesc cu coada ochiului,citindu-i expresia de pe fata.Separea ca avea un cosmar.Nu vroiam sa-l trezesc insa daca starea sa se inrautatea voi fi nevoit sa o fac

Linistea se tulburase intr'o singura clipa, invinovatindu'l pe baiat de lucrurile de mult intamplate. Cu toate ca acesta vroia sa se reintoarca in aceeasi lume calma si de vis, nu reusea. Intunericul il impiedica. Totul se colora in rosu si negru, parca inghitindu'l culorile si nelasandu'l sa respire. Cu toate ca se intampla intr'un cosmar, acesta isi punea amprenta chiar si pe realitate. Nu stia de ce avea astfel de cosmaruri tocmai acum. Era sigur ca scapase de ele acum multi ani, de la ultima sa vizita la psiholog. Isi musca buza, lasand o dara de sange sa i se prelinga pana pe gat, fiind inca prins in propriile amintiri. Parea atat de real incat credea ce se intampla. Ii era frica de ceea ce va urma. Acesta nu era primul cosmar . El se repeta doi ani incontinuu acum mult timp in urma.

AM marit ochii vazand ceea ce facea,speriindu-ma.AM tras imediat pe dreapta hotarat sa-l trezesc pe baiat.Imi pun mainile pe umerii lui,incepand sa-l misc
-Mike,Mike,treste-te.Mike...
Ii repet numele pe o voce mai rastita devenind ingrijorat de starea lui

Literele se plimbau amestecate prin fata ochilor sai, fiind patate si acestea de culoare. Nu erau prea diferite de restul locului unde se afla. Petele de culoare continuau sa il necajeasca pe baiat, lasandu'l intr'un sfarsit sa cada in genunchi, respirand destul de greu. Asta nu se i se mai intamplase. Cu toate ca realitatea se lupta cu fictiunea numai pentru a'l recupera, baiatul era prea prins in propriul joc, propriile amintiri. Ii era frica de ceea ce vedea. Isi mari involuntar ochii, privind in gol. Simtea cum totul se clatina, cum ametea incetul cu incetul. Parca numai vroia sa isi revina. Acum era convins de propriile sentimente, uitand de totul, de brunet si de clipele frumoas.

-Mike!
Tip la el lovindu-l cu palma peste fata.M aingroza starea lui,nu vroiam s acred ca patise ceva,nici macar nu vroiam sa ma gandesc la asa ceva.Nu stiam ce se intampla cu el lucru ce ma facea neajutorat.Continuai sa-l agit si sa-i strig numele
-Mike,sunt eu,Andy!Trezeste-te!

Mintea lui continua sa refuze sa auda cuvintele brunetului, vrand sa isi bata parca joc de Mike. Acesta ii facea jocul, adancindu'se tot mai mult in propria uitare. Toate iluziile ce le vedea pareau atat de reale, incat credea in ele. Chiar se simtea sufocat de acele culori lasandu'si mainile lipite de corp. Ce se intampla cu el?Nu intelegea deec revenise acel cosmar tocmai acum, dupa cinci ani. Sau era realitate? Se zbatea sa accepte ideea ca nu e adevarat, corpul lui parca demonstrandu'i contrariul.
-Mmm..
Mormai, strangand tot mai tare din ochi. Il enerva la culme ca fictiunea draumatiza povestea lor.

-Doamne,Mike!Revino-ti!
Continuam sa tip disperat la el,tremurand din cap pana in picioare.Nu stiam ce sa fac ca sa-l trezesc.Eram in plina pustietate,seara,intr-o masina sport fara vre-o dotare pentru astfel de cazuri.Ochii mi s-au umezit usor cand il vedeam pe baiat ca nu se trezeste.Il cuprind in brate,sarutandu-l apasat pe buze,parca vrand sa-l aduc la realitate cu esenta vietii mele

Ii era destul de greu sa realizeze ca totul e doar un joc intins de mintea sa. Cu trecerea secundelor el se adancea tot mai mult in intuneric, lasand literele sa tipe in locul lui. Erau amestecate asa ca nu putea descifra mesajul, mintea lui refuzad sa auda ia in considerare tipetele lui Andy. Culorile ii sorbeau si ultima picatura de viata din Mike, lasandu'l complet dezorientat. Totul ii parea atat de cunoscut, atat de real. Ii era frica de ceea ce va urma, avand acest cosmar de repetate ori. Isi inchise ochii, lasand sa isi controleze singur acel vis trecut, deschizandu'i lent. Nici el nu stia cum insa se reintoarse in lumea de basm,fiind imbatat iar de parfumul fictiunii. Frica de pe chiul sau disparuse, fiind inlocuita cu o expresia de inainte. Rorul parea sa fi revenit la normal, respirand usurat