Those Nights

Spera sa auda un "nu", dar stia de la inceput ca asta nu se va intampla. Ofta scurt,deschizandu'si ochii si lasand'i sa se inchida singuri.
-Ei bine..ai grija de tine. Eu am sa inchid acum.
Spune putin dezamagit de el insusi, continuand sa tuseasca din cand in cand. Nu vroia sa ii ceara baiatului ce nici el nu dorea asa ca daduse negativ din cap pentru a'si linisti mintea lasand inca telefonul la ureche siasteptand un simplu "pa" din gura baiatului

-Spui asta deparca m-as muta.Nu plec decat cateva zile la un prieten intr-o statiune
Spun eu de-a dreptul confuz de vorbele lui,continuand sa trag din tigare.Ma intreb ce naiba i-o fi spus doctorul ala gura sparta?

Zambi amuzat de cuvintele baiatului, dandu'i de inteles contrariul.
-Nu..Nu e vorba de asta.Pur si simplu te vreau expediat acasa intreg.
Spune,muscandu'si incet buza.Daca era genul de care pana acum dase dovada cu siguranta intra cu usurinta in probleme.Isi duse limba la piece'uri simtind sangele inghegat din jurul lor.Era de'a dreptul teribil sa se gandeasca in ce stare ajunsese la spital.

Zambesc slab,privind in fata pierdut,tinandu-mi ochii putini inchisi.Ma bucuram ca ii auzeam vocea si ca-l stiam bine
-Atunci o sa am grija.Tu doar stai acolo si fa-te bine,apoi mai vedem noi
Arunc tigarea pe geam,ridicandu-ma de jos,inchizandu-l

Zambi sters,incercand sa schiteze un ranjet larg.Lasa telefonul sa se blocheze singur ,pe marginea dulapiorului inchizand ochii in scurt timp adormind.Fata lui exprima bucuria rezultata in urma convorbirii sale cu Andy.Totul parea mult mai bine,cu toate ca nu credea ca are forta de a sta departe de tigari,mai ales de droguri.Ajuns intr'un alt taram ce il frecventa destul de des in ultimul timp iar incepuse sa isi imagineze diferite lucruri cum ar fi familia aproape. Fara a'si da seama si inca prins intre realitate si fictiune Mike reusi sa afiseze un zambet cat se poate de larg,pentru prima oara in ultimele luni

Aruncand telefonul pe pat,m-am schimbat repede in pijamale,intinzandu-ma pe pat.Intunericul ce-mi navalea imi camera ma ajuta foarte mult sa adorm insa,desigur,nu pentru mult timp caci in curand aveau sa urmeze cosmarurile cu care eram deja obisnuit insa ma terminau incetul cu incetul

Visa din ce in ce mai linistit, cu fiecare clipa zambetul sau emanand tot mai multa bucurie. Se simtea oarecum impacat cu el insusi, cu toate ca nu avea de gand sa renunte la tigari atat timp cat mintea lui ii cerea.Orice ar fi, era viata lui si nimeni nu ii putea influenta parerea. Era incapatanat de fire dar si rasfatat.Nu exista niciun motiv pentru care sa ramana in viata. Nu credea ca cineva ii va plange moartea, ba din impotriva. Vor sari pe banii lui si ii vor imparti.Cu toate ca nu vroia acum sa isi piarda lunile sau chiar anii ramasi. Nu putea sa se planga, spre deosebire de altii el avea niste bani si opersoana pe care sa o idolizeze.

Dormeam dus,lasand linistea sa-mi cante la ureche.Auzeam vag telefonul sunand insa eram prea obosit ca sa mai raspund si sa port inca o conversatie care cine stie cat va dura.Nu peste mult timp,razele soarelui lumina camera nu demult intunecata,facandu-ma sa ma trezesc la realitate incetul cu incetul.Mi-am deschis ochii,privind confunz prin camera,mirandu-ma ca am dormit toata noaptea

In scurt timp fictiunea luase sfarsit, auzind vocea lui Aiden si Andrew care se certau dintr'un motiv copilaresc si total banal: cine ii ureaza primul "buna dimineata" lui Mike. Cand acesta deschise lent ochii, ii privi afisand un zambet sters. Era amuzat de "discuta" celor doi.
-Ma simt bine, merci de intrebare.
Spune ironic, captandu'le amandurora atentia. Se uitau unul la altul apoi ii urase in cor "neata". Se comportau asa de imatur, insa era de'a dreptul amuzant sa ii privesti.

M-am ridicat in sezut,frecandu-ma usor la ochi.AM apucat telefonul,verificandu-mi mesajele si apele pierdute.Mda,erau toate de la Deka,prietenul la care trebuia sa ma duc,intrebadu-ma la cat am de cand sa vin,daca mai am de gand sa-l fac sa astepte,si chestii de-astea.Il sun,spunandu-i ca azi voi ajunge la el si sa nu mai fie atat de disperat.Ii inchid,dandu-ma jos din pat,intinzandu-mi oasele amortite.Prima noapte in care dormisem cat de cat bine.Imi schimb repede hainele,imbracandu-ma tot in stil rock,numai cu negru,apucand de bagaj.Parasesc camera,incuind-o in urma mea,iesind din camin

Andrew ii zambi calm, intreband de strarea baiatului. Acesta nu raspunsese. Era prea ocupat sa se gandeasca la tot ajutorul acordat de Andy.Trebuia sa se revanseze cu toate ca nu avea idei. Aiden isi daduse seama despre ce e vorba asa ca tacea din gura, privindu'i pe cei doi.
A:-Hei?Esti?
Intreba Andrew ducandu'si mana pe fruntea baiatului si stramband din buze. Mike isi misca brusc capul intr'o parte privind printre gene:
-Cum de mai esti aici?
A:-Nu era normal sa stau cu tine noaptea asta?
-Merci pentru griji, insa ma simt bine.

AM urcat in masina imediat dupa ce am pus bagajul in spate,pornind la drum.Nici cafeaua nu apucasem s-o beau,ce sa mai zic de machiaj.Uram sa-mi vad chipul atat de alb,fara pic de contur la ochi,ochii fiind mult mai clari asa.Mereu am detestat culoarea aceea albastra,ochii aceea ca de sticla.Intrand in oras,vad spitalul in fata mea,gandindu-ma ca nu ar strica o mica vizita,sa ma asigur personal ca pustiul e bine.Opresc masina in parcare,coborand din ea,activandu-i alarma,indreptandu-ma spre intrarea spitalului,fara sa uit sa iau aceea cutiuta ce o pregatisem de aseara

Detesta sa isi minta amicii dar nu avea incotro. Daca spunea de durerea de picior nici ca mai scapa din spital. Zambi fortat, muscandu'si incet buza. Simtea mai mult ca oricand nevoia da a fuma, fiind prima oara cand trecuse atat de mult timp. Putea fi etichetata drept o noapte memorabila. Trecuse atat timp incat buzele sale tanjeau sa mai simta tigara atat de dulce pentru el.
-Baieti?Va duceti va rog sa imi cumparati un ceai de jos?
A:-Desigur.
Spune Andrew plecand impreuna cu Aiden pentru a'i cumpara baiatului ceaiul. Asta era o sansa destul de potrivita pentru Mike. Pachetul de tigari a lui Andrew ramasese in geaca lui, aceasta aflandu'se pe marginea patului. Isi ridica incet capul, ducandu'si mana spre geaca, in special catre pachetul de Dunhill ce putea sa se observe cu usurinta

Intrand in spital,ma intalnesc pe drum cu cei doi,salutandu-i.Neavand mult timp,nu am mai stat la discutie cu ei,ci m-am indreptat direct spre salonul baiatului.Nu era de alta,insa daca ma mai suna macar odata Deka,sigur ii dadeam cu ceva in cap cand as fi ajuns acolo.Am apasat pe clanta,deschizand usa,vazand ce facea baiatul.Stateam in preagul usii,privindu-l complet dezamagit,observandu-se usor pe chipul meu
-Chiar vrei sa scapi asa repede de viata asta?

Inghiti sec, privind usa imediat ce auzise vocea. O recunoscuse imediat.
-Eu..Uhm,..Nu..
Se balbai, ramanand in aceeasi pozitie, nevrand sa se aseze din nou .
-Aranjam geaca.
Spune intr'un final, stiind deja ca e cel mai penibil motiv auzit vreodata. Nici macar el nu credea asta, apai Andy.Nu ii placea expresia fetei sale, stiind ca l'a dezamagit din nou.Se simtea complet dezorientat, micsorat in fata baiatului.

Imi inchid ochii,stramband usor din gura.Pasesc inauntru,inchizand usa dupa mine.Nu am mai spus nimic,era decizia lui,nu una corecta,asta era clar.I-as fi putut tine predici insa la ce folos?Oricum nu m-ar fi ascultat.M-am apropiat de patul lui,privindu-l atent,cu o expresie serioasa,lipsita de zambet
-Cum mai esti?

Zambetul larg de pe fata se transformase intr'o simpla incruntare, injurand printre dinti ca in acel moment venise si baiatului. Ii facea placere sa il simta aproape dar parca dorinta de a fuma era mult prea mare. Nu ii invadase doar mintea ci si corpul ce tremura numai cand vedea pachetul.
-Eu ma simt mai bine ca niciodata. Si pentru ca mi'ai dat onoarea sa te vad inc'o data trebuie sa iti multumesc
Spune serios, afisand imediat dupa un ranjet copilaresc.
-Stii..eu...
Se balbai, incercand sa i se confeseze in privinta sentimentelor creeate de baiat si totul, dar nici ca vroia sa fie considerat un ratat.

M-am asezat pe marginea patului,dand la o parte geaca in care era pachetul de tigari.Mi-am indreptat privirea spre el,ascultandu-i atent vorbele,expresia aceea serioasa,risipandu-se incetul cu incetul,luandu-i loc unca calma,cu un zambet slab.Vazand ca incepuse sa se balbaie,il privesc intrebator,asteptand sa continue

-Eu...
Continua sa se balbaie , incercand sa scape de sentimentele de vinovatie si restu.Nu avea cum sa ii spuna asa ceva intr'o singura clipa asa ca renunta la idee, dand negativ din cap. Nu credea ca dezvaluirea acestor lucruri minore ilvor incanta pe baiat, mai degraba ar rade si l'ar crede un ratat. La cati fani si fane avea , acest lucru fiind usor de obsrevat mai ales datorita petrecerii, ce rost ar mai avea adevarul? Nu schimba situatia.
-Nu conteaza, Nimic.

Vazand ca renuntase,dau usor din umeri,ridicandu-ma de pe pat.Se facuse tarziu,iar eu trebuia sa plec
-Ei bine,daca asta a fost,nu trebuie sa-mi multumesti ci doar sa ai grija de tine.Mi-a parut bine sa te vad,mai vorbim
Spun dand sa plec,uitand de cadou
-Ah,era sa uit
Spun scotand cutia in care era un pandantiv de argint,stand cu spatele la baiat.M aintorc cu fata spre el,apropiindu-ma incet,punandu-i lantul cu acel pandantiv la gat.M-am dat un pas in spate,privindu-l ranjitor
-Mai bine acum.Deci,ne mai vedem
Spun dand sa plec

Spoiler:

Isi mari ochii involuntar, cat pe ce sa ii dea lacrimile. Inghiti cu noduri, simtind cum fiecare parte a corpului ilobliga sa sara pe baiat si sa il opreasca. Degetele incepusera iar sa ii tremure, avand din nou probleme cu respiratia:
-Multumesc.
Spune, simtind chiar si el tristetea din vocea sa. Schita un zambet slab si fals, incruntandu'se si strangand din dinti pentru a nu face o miscare gresita. Strangea din pumn, privind in sus, amintindu'si de fostul truc. Imediat ce simti ca fata lui este pe jumatate acaparta de un zambet sters, isi atinti privirea asupra baiatului:
-Drum bun..

Ii fac scurt cu mana,parasind salonul.M-am indreptat spre iesire,privind ceasul telefonului.Ah,cat de tarziu era,sigur avea Deka sa faca o criza.Intru in masina,pornind motorul,plecand imediat de pe loc.Mergeam repede,incercand sa recuperez timpul pierdut,aprinzandu-mi o tigare.Fara sa vada pustiul,ii luasem pachetul de tigari din geaca,ca sa ma asigur ca nu facea prostia sa fumeze

Era nervos si dezamagit de sine. Isi ridica iar capul de pe perna, apucand geaca lui Andrew in mana si cautand pachetul de Dunhill.
-Unde naiba l'oi fi pus?
Intreba, incruntat continuand sa scotoceasca. Observand ca nu e nici urma de pachet luase perna in mana trantind'o de usa.Lucrul asta ii facea mii de nervi.
-Andy...Andy!
Tipa, punandu'si ordine in minte. Era sigur ca brunetul e cheia raspunsului. Luase telefonul din geaca , trimitandu'i un mesaj lui Andy:
"Ai grija sa nu te ineci cu primul fum din pachetul de tigari furat"

Auzind ca primisem mesaj,apuc telefonul,citindandu-l,fiind atent totusi la drum.Ranjesc slab cand vad ca deja si-a dat seama ca eu il luasem,trimitandu-i mesaj inapoi:
''Nu-ti face griji,sunt atent,doar e marca mea preferata''
Chicotesc usor,indreptandu-mi privirea inainte

Ah ce nu ii placea cand baiatul are o replica la tot ceea ce spunea. Stramba din buze afisand un zambet larg pe buze. Ii veni o idee
"Auzi? Daca nu te intorci cu pachetul stii ca ne despartim nu?"
Intreba ironic, stiind ce va urma. Avea un plan bine gandit, asta daca baiatul dadea acelasi raspuns la care se gandea si el.
-Sa vedem si asta.
Spune, auzind batai in usa.
-Oricine ai fi iesi ca sunt ocupat.
Tipa,auzind o voce cunoscuta. Cine era? Imediat ce usa se deschisa fara a'i da Mike voie, un baiat isi facuse aparitia de dupa ea.
-Ce naiba cauti aici?